Ce nu îți spune nimeni despre peștele pe care îl găsești la vânzare în România

Un român mănâncă de două ori mai puțin pește decât mânca în perioada Comunismului, adică, în medie, 4,2 kilograme de pește și produse din pește, pe an, potrivit statisticilor, România clasându-se astfel pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul de pește pe cap de locuitor.

„Nicio masă fără pește a devenit pentru majoritatea românilor un lux.În ultimii 25 de ani, românii nu și-au modificat preferințele culinare. Ar mânca la fel de mult pește dacă nu ar fi așa de scump. În România, în proporție de 85-90% din peștele care se găsește în magazine este de import, iar acest lucru influențează foarte mult prețul alimentului”, a declarat Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară.

Acesta a explicat că, în ultimii ani, s-a observat o ușoară creștere a vânzărilor la carnea de pește, deoarece românii acordă mai multă atenție dietei pe care o urmează.

„Creșterea nu este una spectaculoasă, având în vedere veniturile scăzute pe care le au românii. Nu poți să îți permiți să mănânci de trei ori pe săptămână pește așa cum îți recomandă nutriționistul, având în vedere că 80% dintre familiile de români, care au și doi copii, rămân cu 1.200 – 1.300 de lei după ce își plătesc toate facturile. Ca să cumpere un crap sau un somn întreg trebuie să investești numai în carnea de pește în jur de 100 de lei. Pe lângă asta trebuie să mai cumperi și altceva pe post de aperitiv, iar astfel costurile pot ajunge chiar și până la 200 de lei. Din banii ăștia, unele familii supraviețuiesc chiar și o săptămână”, a mai spus Frumosu.

Cum verifici dacă peștele este proaspăt

Perioada postului este cea mai profitabilă în ceea ce privește vânzările de pește, spun reprezentanții patronatelor din industria cărnii. Cu toate acestea, carnea de pește nu este cea mai „populară”. „Prețul unui kilogram de pește poate fi chiar și de două ori mai mare decât cel al cărnii de pui sau de porc. Un kilogram de somon costă în jur de 50 de lei, în timp ce un kilogram de piept de pui costă 20, iar kilogramul de pulpă de porc costă 18 lei”, a punctat președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară.

Reprezentanții Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANP) recomandă să fim precauți atunci când cumpărăm pește, deoarece acest aliment este ușor perisabil și depozitat în locuri neadecvate deoarece poate deveni chiar periculos pentru organism. Peștele proaspăt trebuie întotdeauna păstrat și expus la comercializare în vase cu gheață, parțial acoperit de aceasta.

ANPC oferă sfaturi și în ceea ce privește felul în care putem depista singuri, fără a apela la un laborator de analize, dacă peștele este sau nu bun pentru a fi mâncat. Astfel, un pește proaspăt are ochii limpezi, curați și bombați, nu adânciți în orbite. Solzii se desprind ușor de pe el, iar gura este închisă. În cazul în care găsiți la pescării pește acoperit cu mucus urât mirositor sau branhii sunt de culoare cenușie sau brună, evitați să cumpărați alimentul din acel acel loc, deoarece este alterat și poate reprezenta un pericol pentru sănătate. Totodată, la peștele alterat spinarea este moale, iar atunci când o apeși cu degetul urma nu dispare.

Nutriționiștii ne recomandă să optăm pentru peștele proaspăt, în detrimentul celui congelat, deoarece așa putem controla mai bine calitatea produsului. „Peștele este alimentul perfect, din punct de vedere nutrițional, dar mare atenție la prospețimea lui. Toxiinfecțiile alimentare apărute în cazul în care mâncăm pește alterat sunt atât de grave încât putem ajunge la urgență”, a declarat pentru gândul biologul Livia Nena.

Aceasta a vorbit și despre beneficiile pe care acest aliment le aduce organismului. „Are un aport caloric mic, iar marele avantaj al acestui aliment este grăsimea pe care o are. Omega 3 și Omega 6 sunt nutrienți recunoscuți pentru beneficiile pe care le au asupra inimii, asupra sistemului nervor central și periferic, îmbunătățește sistemul imunitar și poate preveni guta”, a menționat Nena.

Specialista recomandă peștele în special persoanelor care suferă de boli cardiovasculare, care au probleme cu ficatul și rinichii. „Peștele ajută chiar și la prevenirea bolilor reumatice, deoarece alimentul contribuie la sinteza lichidului sinovial, lichid secretat de membranele situate în cavitatea articulațiilor cu scopul de a înlesni alunecarea oaselor unele peste altele”, a mai precizat Livia Nena.

Nutriționista spune că atunci când cumpărăm un pește trebuie să știm cu exactitate țara de proveniență, dacă peștele este de acvacultură sau pescuit. „Mercurul din pește nu este un mit. Mare atenție la locul de unde provine alimentul. Este indicat să evităm peștele care provine din ape în care au avut loc accidente petroliere sau chiar nucleare. Peștele se află la baza lanțului trofic și se hrănește cu ceea ce găsește în apă, inclusiv toxine”, a mai spus Nena.

Aproape 90% din peștele de pe piață este importat

Românii consumă chiar și cu zeci de kilograme pește mai puțin decât alți europeni. Principalele orașe în care se consumă pește în România sunt București, Iași, Cluj, Constanța și Brașov.

Dacă un român abia dacă mănâncă într-un an puțin peste 4 kilograme de pește, un spaniol consumă 42 de kilograme de carne de pește în aceeași perioadă, în timp ce un francez mănâncă 35 de kilograme și un belgian 25 de kilograme de pește. Islandezii sunt, însă, campioni la acest capitol. Ei consumă anual circa 90 de kilograme de pește.

Aproape 90% din peștele care ajunge pe piața locală provine din import, susțin reprezentanții Asociației Procesatorilor, Importatorilor, Distribuitorilor și Comercianților de Pește din România Ro-Fish.

„Doar 13% din necesarul intern provine din România și 87% din import, iar ca să putem să existăm trebuie susținut domeniul pescăresc pentru că moare”, a declarat recent Marian Cuzdrioreanu, președintele Ro-Fish.

„Cele mai căutate specii de pește sunt, dintre speciile marine – macroul, heringul, sprotul și codul – iar dintre speciile de apa dulce, păstrăvul, crapul, carasul și șalăul. Din categoria preparatelor din pește se constată o preferință crescută pentru salate de icre, marinate și pește afumat. Se mai caută peștele viu sau prelucrat în diverse forme – fileuri, rondele, trunchi etc.”, a declarat și Cătălin Platon, director executiv al Asociației Naționale a Producătorilor din Pescărie „Romfish”, potrivit Mediafax.

Ce pește găsim în pepiniere și în crescătorii

În jur de 10.000 de tone de pește sunt obținute într-un an din acvacultură. Cele mai întâlnite specii sunt ciprinidele asiatice (precum amurul, novacul, sângerul au scoicarul) și crapul românesc. În pepiniere și crescătorii găsim însă și păstrăv, șalău, știucă, biban, somn și sturioni.

În total, 95.229 de hectare sunt utilizate pentru acvacultură, dintre care aproape 8.200 de hectare pentru pepiniere, iar restul pentru crescătorii, potrivit celor mai recente date ale Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA).

„În cadrul sectorului de acvacultură predominantă este activitatea de piscicultură în ape dulci, în timp ce cultivarea altor organisme acvatice de apă dulce (raci, scoici, plante acvatice) sau de apă marină este practic inexistentă”, se explică în „Strategia Națională a Sectorului Pescăresc 2014-2020”.

Aproape 4.000 de români lucrează pentru firme care își desfășoară activitatea în domeniul acvaculturii.

Capturi de până la 810 tone din Marea Neagră

Zona de pescuit comercial marin este cuprinsă între brațul Chilia al Dunării și Vama Veche. Capturile din Marea Neagră au crescut de-a lungul ultimilor ani. Dacă în 2010, s-au pescuit 230,9 tone de pește, în 2012 capturile au crescut până la 810,6 tone.

Principalele specii capturate în Marea Neagră sunt cele de mici dimensiuni, precum șprotul, hamsia și stavridul.

Activitățile de pescuit se desfășoară în Marea Neagră cu 143 de nave și ambarcațiuni, dintre care doar 4 au o lungime mai mare de 12 metri. Unele dintre navele de pescuit costier românești folosesc trawlere (n.r. plase de dimesiuni mari care se deschid pe orizontală cu ajutorul a două panouri sau pe verticală cu ajutorul unor greutăți). Acestea își desfășoară, sezonier, operațiunile de pescuit la distanțe de peste 30-35 de mile marine în largul Mării Negre, în funcție de prezența peștelui în zonă.

O altă zonă importantă pentru pescuit este reprezentată de partea maritimă a Rezervației Biosferei Delta Dunării. Aici, pescuitul cu trawlere este interzis.

Carasul, plătica și crapul, principalele specii capturate în România

Pescuitul comercial nu se desfășoară doar în zonele maritime, ci și în apele interioare (nr. canale, lacuri, râuri). Circa 4.000 de pescari cu 2.321 de ambarcațiuni pescuiesc pe Dunăre, în Deltă, în complexul lagunar Razim-Sinoe, pe râul Prut și pe unele dintre lacurile de acumulare.

Capturile sunt însă în scădere, ajungând de la 3.310 tone în 2008, la 2.626 de tone în 2012. Principalele specii capturate sunt carasul, plătica, scrumbia de Dunăre, crapul, babușca, somnul și șalăul.

Cum se procesează peștele în România

Peștele ajunge, de cele mai multe ori, să iasă din unitățile de procesare din România în forma salatelor și a produselor afumate. Se lucrează, în principal, cu specii precum crap, sânger, novac, plătică, somn, șalău, știucă, păstrăv, somon, hering, șprot și macrou.

Sursă: ANPA

„Peștele este prelucrat sub formă de pește decapitat, eviscerat, porționat, filetat, sărat, afumat, marinat și salate. Cele mai mari cantități de sortimente produse sunt reprezentate de salate, produse afumate, produse marinate, urmate de peștele prelucrat primat”, se explică în „Strategia Națională a Sectorului Pescăresc 2014 – 2020”.

Numărul unităților de procesare a peștelui din România a scăzut în ultimii ani. Dacă în 2008 existau 76, în 2012 își mai continuau activitatea doar 21.